Sunt o fereastra aburita
In noaptea asta rece, pustie si incolora
Fereastra oglindeste carnea si emotiile
Din mine, eu fiind oglinda contradictiilor
Dificil de vazut, daca aburul nu dispare
Eroarea lipicioasa a celor care nu inteleg
Cu toate astea, reflecta o umbra care e a mea
O umbra de ruj, impotriva ipocriziei
Nu stiu niciodata cine sunt, dar sunt eu
Desi dincolo de sticla
Nu exista Dumnezeu
Dar acesta e corpul meu schimbator si straniu
De femeie intr-un barbat si totusi fiinta umana
rasfoind cuvintele acestei varste indulgente
Devin moralism si fantezie lasciva
Crisalida perena privind curgerea apei
Ma oglindesc in fereastra si sunt impotriva mea
..